Jonglez cu timpul.
Se dilata sau se contracta dupa bunul meu plac, de aceea situatiile putin confortabile sunt usor de dus; stiu ca trec, nu vor dura decat cateva ore si ce e o astfel de ora? E “a fost”… Pentru ca eu cred intr-un donquijotism al perceperii clipei si cand vad carciuma, castel, cred intr-un “este” vesnic.
*
Cu el ma las inconjurata de ceasuri, ceasuri care ingheata timpul, ceasuri care au uitat sa-i spuna clipei pe nume si atunci au amutit uimite de neputina lor sau poate...sunt doar ceasuri ce l-au inteles pe “este”, au inteles ca “este” e si “va fi”.
...am deschis uşa interzisă - uf nu e nici lumină nici linişte nici împăcare un mare nimic mai ales
RăspundețiȘtergeream rămas c-un gând suspendat şi nu mi-l amintesc
ochii tăi umezi e tot ce am adus cu mine nu-mi cer iertare asta e
Petre